In cautarea atelierului de croitorie pierdut

E mijlocul verii si sezonul nuntilor e in toi. Stiti voi, astea sunt zilele alea pe care barbatii le urasc cel mai mult. Este acea perioada in care trebuie sa isi astepte prietenele si sotiile in fata saloanelor de coafura sau cand se plictisesc in grup pe holurile mall-urilor.

 Multe dintre invitatele la nunta prefera sa mai adauge un item nou garderobei si sa refaca pe ici pe colo ba o fusta, ba o bluza sau un pantalon. Pe langa faptul ca am avut eu insami nevoie de o croitoreasa buna in Bucuresti, incepand o cautare ce nu a dat rezultate, l-am intrebat pe atotstiutorul Google intr-un research de suprafata si mi-a dat dreptate. Sunt putine business-uri de croitorie care isi fac reclama si care apar la primul search pe celebrul motor de cautare.

Pe de alta parte, daca tastezi “salon de coafura” iti apar o groaza si mai mult, gasesti si o harta care sa te indrume catre ele.  Toate avem nevoie de tunsoare noua, de vopsit, pensat si alte cele. Insa, din fericire, in afara de tuns, multe dintre noi reusesc sa faca singurele restul operatiunilor acasa.

 

In goana nebuna in care noi toate cautam haine la reduceri, se intampla destul de des sa nu gasim masura potrivita si sunt foarte putine magazine care fac modificari. Imi aduc aminte ca mi-am gasit de cateva ori niste lucruri extrem de frumoase, insa nu erau marimea mea. Am auzit si alte prietene plangandu-se de aceeasi problema.

Unde ne modificam hainele? Asta e intrebarea apasatoare, care pentru voi barbatii stiu ca e ridicola, insa credeti-ne pe cuvant, pentru noi fetele, este esential sa purtam ceea ce ne place si ne vine bine. Altfel, ne transformam in niste girlzillas si nu mai scapati de nervii nostri.

Majoritatea fetelor merg pe recomandare. “Stiu eu o croitoreasa buna”, dar ce facem cand nu stim? Cred ca ar trebui sa se promoveze mai mult atelierele de croitorie, atat pe partea de advertising, online cat si pe cea de relatii publice. Ar trebui sa urmeze exemplul saloanelor de coafura, voi nu credeti?

Mi-ar placea, spre exemplu, sa vad o executie neconventionala in mall-uri. Ce-ar fi sa vedem trei tipe intr-un tricou gigant, incercand sa inainteze in el? Pe tricou sa scrie ceva in genul “Renunta la hainele prea mari! Vino la Atelierul de Croitorie X, facem si modificam haine, pe masura ta.” Cum ar fi sa vedem fetele si baietii cu sacose pline cu haine care nu sunt pe masura lor, cumparate insa la reduceri, zambind usurati?

About Cristina Stefanescu

Un copil mare.

Posted on iulie 20, 2012, in Advertising, Creativitate, Fashion. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un comentariu